Dimineața este momentul zilei în care poți stabili ritmul pentru următoarele 24 de ore.
Dacă nu scapi de primul gând negativ, acesta va atrage după sine gânduri asemănătoare și îți va influența întreaga zi.
Un singur gând negativ poate distruge o zi întreagă și poate aduce daune dezastruoase atitudinii tale pozitive.
Dialogul interior îți poate compromite nu doar ziua, ci chiar ani din viață.
Oameni talentați, cu un potențial imens, nu își ating obiectivele din cauza aceluiași dialog interior neschimbat: „Nu pot”, „Nu este posibil”, „Nu am noroc”, „Nu am banii necesari”.
Acest monolog interior înseamnă condamnarea la o stare permanentă de stagnare.
Puterea gândurilor tale este imensă.
Ele te pot ridica sau te pot arunca în cele mai întunecate zone.
Convingerile tale, fie ele negative sau pozitive, îți vor influența direct succesul sau eșecul.
Săritul peste clase în cazul copiilor supradotați poate părea soluția ideală pentru a le hrăni intelectul avansat, însă această accelerare academică ascunde riscuri majore pentru dezvoltarea lor emoțională și fizică.
Tranziția directă de exemplu : de la clasa a II-a la clasa a V-a pune un copil de 7-8 ani în același colectiv cu preadolescenți de 10-11 ani.
Deși din punct de vedere cognitiv el poate face față manualelor, decalajul biologic și psihologic poate genera traume greu de remediat, deoarece un copil nu este doar un creier care trebuie alimentat cu informații, ci o ființă completă care are nevoie de o copilărie trăită la timpul ei.
Maturitatea afectivă a unui copil genial nu ține pasul cu IQ-ul său academic. Un elev supradotat simte, reacționează și se joacă tot ca un copil de vârsta lui, având nevoie de validare emoțională specifică primei copilăriei.
Mai mult, abilitățile motrice fine sunt încă în plină dezvoltare la 7 ani.
Chiar dacă mintea lui înțelege perfect concepte complexe, mușchii mâinii nu pot ține pasul cu volumul mare de scris sau cu cerințele de la disciplinele tehnologice, generând frustrare.
La orele de educație fizică sau în jocurile din curtea școlii, lipsa de forță, viteză și rezistență îl va pune în dezavantaj direct, expunându-l la accidentări sau la marginalizare din partea echipei.
Pentru a proteja evoluția globală a copilului, sistemul educațional și părinții trebuie să aleagă extinderea orizonturilor în cadrul aceleiași generații, în locul smulgerii lui din mediul de vârstă, prin:
Oferirea de sarcini cu un grad ridicat de complexitate și proiecte de cercetare aprofundate în timpul orelor normale.
Înscrierea în cluburi de robotică, șah, lectură sau informatică, unde poate interacționa cu minți similare fără a schimba structura școlară.
Ghidarea individuală de către un profesor sau specialist pe domeniul lui de interes, oferindu-i stimulul intelectual necesar.
Performanța academică nu trebuie să se realizeze niciodată cu prețul echilibrului psihic.
Pentru a deveni un adult împlinit și funcțional, succesul intelectual al unui copil supradotat trebuie să meargă mână în mână cu o dezvoltare armonioasă a corpului și a emoțiilor sale.
Industria modei este o imagine despre opulenta si eleganta, mai ales cand este vorba de creatori de moda a caror clientela le include pe Beyonce, Elizabeth Hurley si Angelina Jolie.
Dar celebrul creator de moda Elie Tahari iti va spune ca viata sa a inceput prin nu a avea nimic din fascinatia asociata cu aceasta industrie.
Nascut din emigranti iranieni la Ierusalim in anul 1952, Tahari nu a ajuns niciodata sa-si cunoasca prea bine familia.
Parintii sai au divortat cand el era foarte mic. La scurta vreme , tatal si-a parasit de tot familia.
Intrucat mama lui Tahari nu reusea sa asigure necesitatile de baza pentru copii ei , serviciile sociale au fost nevoite sa intervina, iar Tahari si-a petrecut restul copilariei in diverse orfelinate.
La 20 de ani, Tahari s-a decis sa viziteze New Yorkul.
Insa pentru ca avea foarte putini bani pusi deoparte, nu si-a permis sa aloce decat trei dolari pe zi pentru toate cheltuielile sale.
In Manhattan. trei dolari nu insemna aproape nimic, asa ca tanarul a fost nevoit sa -si petreaca majoritatea noptilor dormind pe bancile din Central Park.
Dar in loc sa se simta mizerabil, Tahari si-a tratat experienta ca pe o aventura.
,,Nu ma gandeam ca nu am unde sa dorm, imi imaginam ca am campat sub cerul liber,, isi aminteste el. In cele din urma , Tahari a reusit sa-si gaseasca o slujba, schimba becurile de la stalpii de iluminat stradali.
Seara isi suplimenta veniturile lucrand intr-un mic magazin de haine, in special asa avea ocazia sa intalneasca femei.
La inceput nu a fost deloc interesat de haine sau de disign, dar, cand a inceput sa-si cunoasca mai bine clientela, a descoperit ca avea talentul de a ghici ce le va place.
Si-a testat indemanarea si a elaborat cateva tinute, si in cele din urma, si-a creat propria linie de haine.
Insa cea mai mare problema a lui era ca nu-l cunostea nimeni.
Fara nici un ajutor, Tahari stia ca trebuie sa se bazeze pe el insusi.
Cand a auzit de o prezentare de moda care urma sa se desfasoare la un hotel din zona, a ajuns pe ascuns la ultimul etaj, cu cat de multe haine create de el insusi a putut sa duca.
Apoi si-a agatat creatiile pe peretii holului, sperand sa atraga putina atentie.
Tactica lui de vanzator din piata de vechituri ar putea parea primitiva, dar a atras o multime din ce in ce mai mare.
Tahari si-a atins scopul, ba chiar a atras prea multa atentie. Cand cei de la paza hotelului au observat agitatia de la ultimul etaj, au venit in inspectie.
Fara sa ezite, Tahari si-a strans repede creatiile si si-a instalat ,,magazinul,, la etajul imediat inferior.
II pandea pe angajatii de la paza si, de fiecare data cand simtea ca se apropiau, se muta la un etaj inferior. Pana la finalul zilei, Tahari a trecut pe la toate etajele hotelului si a strans comenzi pentru 250000 de articole de imbracaminte, depasind cu mult tintele sale initiale .
,,Trebuie sa reusesc,, povestea Tahari linistit, ani de zile mai tarziu. ,,Daca esuam, insemna ca trebuie sa dorm iar pe strazi,,. Evenimentul a marcat inceputul a ceea ce avea sa devina un imperiu al modei, evaluat la cel putin o jumatate de miliard de dolari.
Sursa – Rom Brafman -,, Succeeding When You re Supposed to Fail,,
Tony Robbins s-a născut în 1960 în California și a crescut într-un mediu marcat de o severă instabilitate financiară și abuzuri din partea mamei sale.
În adolescență, din cauza unei tumori la glanda pituitară, a ajuns la o înălțime de 1,90 m. În ciuda traumelor din copilărie – fiind alungat de acasă cu un cuțit la doar 17 ani –, Robbins a refuzat statutul de victimă.
El consideră că aceste suferințe timpurii au fost catalizatorul succesului său, oferindu-i dorința obsesivă de a înțelege oamenii și de a le alina durerea.
Punctul de cotitură a avut loc la 17 ani când, lucrând ca om de serviciu și fără studii superioare, a cheltuit salariul pe o săptămână (40 de dolari) pentru a participa la un seminar al lui Jim Rohn.
Mentorul său i-a schimbat definitiv perspectiva, învățându-l să nu ceară ca viața să fie mai ușoară, ci să muncească mai mult la propria transformare.
Inspirat de această filozofie, Robbins a devenit astăzi unul dintre cei mai renumiți coachi de viață și vorbitori motivaționali din lume, fiind autorul unor bestselleruri legendare precum „Trezește-ți gigantul din tine” și „Bani, stăpânește jocul”.
Fie că îți dorești să vezi Taj Mahal, Turnurile Gemene din Kuala Lumpur sau Machu Picchu din Peru, un lucru este cert: nu poți trăi cu adevărat fără să explorezi locurile unice ale acestei lumi.
Viața trece foarte repede, iar fiecare dintre noi este condiționat de propriul buget financiar, aspect care ne limitează, de cele mai multe ori, în alegerea unor vacanțe exotice.
Cu toate acestea, avem întotdeauna la dispoziție opțiuni financiare, propuneri de afaceri și oferte diverse care ne pot ajuta să ne extindem posibilitățile materiale.
Majoritatea oamenilor sunt însă angajați cu venituri medii spre mici și nu reușesc să vadă dincolo de strictul necesar.
Dar ce s-ar întâmpla dacă am reflecta zilnic la ideea de a avea o afacere proprie? Ce s-ar întâmpla dacă ne-am permite să ne imaginăm, să sperăm și să devenim curioși cu privire la statutul de antreprenor?
Cred cu tărie că, dacă fiecare dintre noi ar conștientiza această oportunitate, ideile nu ar întârzia să apară.
Important este să nu ne oprim la simpla apariție a unei idei, ci să mergem mai departe cu un plan concret.
Chiar dacă acea primă pornire nu se materializează imediat, nu trebuie să renunțăm.
Există zeci sau sute de idei de afaceri care ne pot asigura independența financiară necesară pentru a călători oriunde ne dorim.
„Autodisciplina este abilitatea de a te mobiliza să faci ceea ce trebuie să faci, atunci când trebuie să o faci, indiferent dacă ai chef sau nu.”
Este ușor să acționezi atunci când ești motivat. Cu toate acestea, momentul în care nu ai dispoziția necesară, dar te forțezi totuși să acționezi, este cel care îți propulsează viața și cariera pe calea rapidă către succes.
Augustine „Og” Mandino al II-lea s-a născut pe 12 decembrie 1923, fiind numit după bunicul său patern.
În adolescență, a fost redactorul ziarului liceului său și plănuia să urmeze cursurile facultății de jurnalism de la Universitatea din Missouri.
Cu toate acestea, în vara anului 1940, chiar înainte de a începe facultatea, mama sa a murit subit în urma unui atac de cord în timp ce îi pregătea prânzul în bucătărie.
După această tragedie, Mandino a decis să lucreze într-o fabrică de hârtie până în 1942, când s-a înrolat în Corpul Aerian al Armatei Statelor Unite.
A devenit ofițer militar și a pilotat un bombardier B-24 Liberator, participând la 30 de misiuni de luptă deasupra Germaniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În această perioadă, a zburat alături de colegul său de arme, faimosul pilot și vedetă de cinema James Stewart.
Mandino a păstrat toată viața o fotografie cu autograf de la Stewart, în format 8×10, pe care a expus-o pe peretele biroului de acasă unde și-a scris ulterior toate cărțile de succes.
După încheierea serviciului militar, Mandino a descoperit că foarte puține companii angajau foști piloți de bombardier.
În consecință, s-a angajat ca vânzător de asigurări. Rătăcind pe străzi și pierzându-și nopțile prin baruri, a devenit dependent de alcool și nu a mai reușit să își păstreze niciun loc de muncă.
Din această cauză, prima lui soție și copilul lor l-au părăsit.
Într-o dimineață friguroasă de noiembrie, în Cleveland, aflat în pragul disperării, a fost la un pas de a-și lua viața.
A ales însă să intre într-o bibliotecă locală. În timp ce răsfoia volumele de pe rafturi, atenția i-a fost atrasă de cărțile de dezvoltare personală, motivație și succes.
A selectat câteva titluri și a început să citească. Din acel moment, Mandino a început să viziteze numeroase biblioteci din Statele Unite, citind sute de cărți pe această temă, o preocupare care l-a ajutat treptat să își învingă alcoolismul.
La o bibliotecă din Concord, New Hampshire, a descoperit volumul clasic al lui W. Clement Stone, „Succesul prin atitudine mentală pozitivă”, o operă care i-a schimbat definitiv destinul.
Ulterior, Og Mandino a devenit un scriitor și orator de mare succes, lucrările sale fiind profund inspirate de Napoleon Hill, W. Clement Stone și Emmet Fox.
Pentru meritele sale deosebite, a fost inclus în Sala Celebrității Speakerilor din cadrul Asociației Naționale a Vorbitorilor (National Speakers Association).
Tyler Perry:Encyclopædia Britannica (britannica.com) Og Mandino:National Speakers Association – Hall of Fame (nsaspeaker.org) și reperele sale autobiografice.
